”Adevărata călătorie nu stă în a descoperi noi întinderi de pământ, ci în a le vedea tot pe aceleași, cu alți ochi!” (Marcel Proust)
Lumea mea este una dintre cele mai frumoase lumi posibile și asta pentru că mi-am creat-o după cum am crezut că ar servi mai bine inimii mele . Acesta este unul din gândurile mele după Bali II, mai exact, după al doilea Retreat de Fericire în Bali. Mă bucur să descopăr că am simțit să scriu aceste gânduri fix la un an după articolul inițial Gânduri după Bali, scris după primul Retreat pe insulă. În lumea mea, în care negociez orice mai puțin bucuria, ajung oameni care călătoresc cam cu aceleași intenții ca și mine, în această viață, iată așadar, de ce am încetat să mă mai minunez de ce întâlnesc prieteni la tot pasul. Și acest retreat de fericire a adunat prieteni, oameni pe care îi știam bine și oameni pe care îi știam de mult, dar cu care abia acum m-am reântâlnit. Aș spune chiar, acest retreat a reunit familia, pentru că așa le spun tuturor alor mei: familia mea extinsă!
Deși, toți cei 21 de participanți la acest retreat eram destul de buni în a ne face griji în viețile noastre de zi cu zi, înainte de plecarea Bali experimentam o grijă pe care niciunul nu a mai trăit-o până atunci: grija izbucnirii vulcanului! Agung, unul dintre vulcanii activi ai insulei incepuse să fumege atât de serios încât în săptămâna dinaintea plecării gradul de alertă emis de autorități îi făcea pe mulți turiști să anuleze vacanța pe frumoasa insulă. Pe noi, nu! Cu toate încercările mele de a conștientiza oamenii de efectele posibile ale izbucnirii unui vulcan înainte să ajungem acolo, după sau în timp ce, ai mei 20 se preocupau de cremele de soare, organizarea bagajului și curiozitatea despre ce avea să urmeze. Am promitat așadar de tema scoasă în cale de Bali și am decis: tema de lucru va fi VULCANUL. Toți trăim la baza unui vulcan, pe care-l alimentăm, îl ocolim, îl astupăm ori încercăm să-l stingem. Toți clocotim într-un aspect al minții noastre, toți suntem pe care să izbucnim uneori, toți tatonăm un echilibru veșnic și pentru asta, dăm afară tot ce a fost înțeles deja. Vulcanul se trezise și în noi, m-am gândit, căci atunci când ajungi în Bali, bine-ar fi să lași locul să te poarte. Să nu i te opui, să nu-i propui nimic, să nu cauți aleile umblate ori templele celebre. Când ajungi in Bali, îți deschizi ochii în sinele tău și spui DA oricărei întrebări. Energia din Bali servește intenției tale și îți răspunde de îndată, la tot ce vrei să cunoști. Dacă ai venit în Bali pentru vindecare, vindecare vei primi iar dacă dragoste este ceea ce aștepți, dragoste vei primi! În Bali, este poate singurul loc din lume, în care nu ai de ce să îți faci planuri, căci zeii știu bine de ce ai venit, sau oricum, mai bine decât tine!
Oricum ai călători spre Bali, privește-i pe cei din jurul tău ca martori la timpul tău divin, căci ei sunt cei pe umerii cărora te vei sprijini dacă ai nevoie, mâinile lor te vor prinde dacă te vei împiedica, în ochii lor te vei regăsi, dacă te pierzi. Fii gata să faci la fel, căci cine ești tu, se va potrivi perfect cu cei cu care ai venit, fie că-i cunoșteai de mult sau doar de azi. Bali te învață tot ce mai ai de învățat: să mânânci pentru a fi fericit, să râzi fericit, să dormi fericit, să cânți fericit, să vorbești fericit, să fii fericit! În Bali, nimic mai prejos de fericire nu se asortează și nimic din ce crezi că poate fi peste nu-ți va servi cu nimic!
Să povestesc prea multe din familia noastră din Bali, mi-e cu neputință, căci din casa sufletului nimic nu aș putea scoate pentru a hrăni mințile curioase ale unui călător, dar simt să muțumesc fiecăruia dintre cei 20 care din cine știe ce chemare a sufletelor lor, m-au ales! M-ați învățat să fiu martoră la bucuria voastră de viață și astfel, sufletele noastre s-au bucurat 
împreună. Cât am râs, cât am plâns, ce am descoperit, cum ne-am întors… sunt doar cuvinte și o epică a faptelor ce au doar darul de a umple.
Mai demult, m-a întrebt cineva de ce am ales octombrie pentru Retreat-ul de Fericire în Bali și nu am știut să răspund. Dar știu și cred că felul în care găsești Bali în Octombrie, îți spune despre anul ce va avea să înceapă. Ceremoniile din Temple, oceanul din ”curtea” Tanah Lot, florile de frangipani, cerul și așezarea zațului din ceașca de cafea din Koppi Luak. toate converg în a-ți da de știre despre anul ce vine și despre ce va avea să aducă el. Iar 2018, prieteni, va fi un an absolut formidabil. Și asta e prorocirea Bali…
Va urma…
