Să ne schimbăm, să fim altfel decât suntem și să alegem altfel decât alegem. Să căutăm schimbarea și schimbarea ne devine obiectiv, nu mijloc. Alegem să ne schimbăm și să schimbăm atunci când ne strânge viața într-un punct din care putem să ne revoltăm, să ne rugăm sau să lăsăm viața să ne îndrume.
Când, fără sa ne folosim inteligența, cedăm mediului, spiritul de revoltă din noi slăbește destul de repede și revolta se exprimă în noi în diverse moduri.
Revolta este de două feluri: este revoltă violentă, care este doar o reacție lipsită de inteligență împotriva ordinii existente și există o profundă revoltă psihologică a inteligenței.
De atâtea ori ne revoltăm împotriva orânduirilor vechi, dar nu facem altceva decât să cădem în ortodoxii noi, iluzii noi, în satisfacții amăgitoare ale egoului. Ceea ce se întâmplă deseori este că nu o rupem cu un grup decât pentru a ne uni cu altul si a îmbrățișa ideologii noi. Creăm astfel un mod nou de gândire, un tipar împotriva căruia va trebui din nou să ne revoltăm. O reacție poate naște doar opoziție; orice reformă naște necesitatea unei reforme noi.
Revolta inteligentă nu este o reacție; aceasta însoțește cunoașterea de sine, acea cunoaștere care este percepția ascuțită a gândurilor și sentimentelor noastre. Numai înfruntând experiența așa cum ni se afișează ea, fără a căuta să fugim de ceea ce are ea tulburător, vom reuși să menținem inteligența cât se poate de trează. Iar această inteligență foarte trează este intuiția, singura noastră călăuză adevărată în viață!
