Ultima noapte de iarnă

Mai trecem o iarnă, mai începem o primăvară. E ultimul weekend de ger din calendar, iar Luna Plină care luminează începutul acestei primăveri, ne inspiră să dăm jos din greutăți și oboseli, să ieșim și noi de sub păturile groase de așteptări, frici, iluzii și judecăți.
Uită-te în tine și vezi ce tot aștepți și de la cine, ce te obosește, de ce te temi, ce povești false îți spui și la ce renunți ca să îți protejezi dreptatea. Privește-le cu pofta de a le risipi, ca și cum te-ar aștepta primăvara să te înflorească. Caută să vezi ce au ‘germinat’ în tine toate poverile astea, ce te-au învățat, dar și cum te-au secetat. Te-au contractat as acum gerul iernii strânge pământul de-l transformă în piatră. Te-au învățat munca grea, dar ți-au adus și visul libertății, te-au pedepsit, însă te-au și trezit.

Privește-le bine, decide să fie aceasta ultima noapte de iarnă și spune-ți așa:

Chem #Vântul să ia și să ducă toate #așteptările mele, toate viețile pe care nu le trăiesc, ci doar le ezit, chem #Apa să-mi spele oboseala din minte și inimă, din celulele neodihnite, să-mi curețe pașii de #greutatea zădărniciei și a fricii, chem #Focul să mă inspire și să ardă vinovăția și vrajba mea, micimea în care m-am văzut și i-am lăsat pe alții să mă ducă, ori i-am condus acolo, căci alt drum nu știam. Chem #Pământul și-i cer să mă conducă în locul de pe pământ care vibrează cu inima mea și oamenii mei. Chem #Timpul și-l rog să-mi facă loc pentru împlinire și cer #Spațiului să mă susțină în intenție și știu că întreaga #Creație îmi poartă inspirația și respirația în suflul noului început, al Noii Primăveri.
Așa să-mi fie, căci eu așa mi-am promis, asta am cerut Întregului și în Infinita Înțelepciune a Creației, asta am de împlinit!

Vei simți că pleci apoi la drum, pe un drum nou, ieși din iarna neînțelegerilor, a fricilor și altor stări obositoare, lăsând un •bilet• tuturor celor care te țineau în ele:

“Am plecat și nu mă mai întorc nicicând, nici gând! Mă găsiți în Bucurie, Libertate, Iubire, Bogăție de Viață și Inspirație Divină.
A Măreției,

Eu!”