Am constatat, în ultimii șapte ani de când fiica mea este la școală, cât de important este ca noi, părinții, să avem o stare bună la începutul anului școlar și pe tot parcursul acestuia. Să ai în casă un școlar face ca viața să fie și mai intensă, cu și mai multe lucruri de organizat și gestionat și alte considerente de care ajungem să ținem cont. În plus, educația nu se externalizează în întregime școlii și noi, părinții, suntem, totodată educatori, profesori și învățători ai pruncilor noștri. Pe care, fiecare după voie și nevoie, îi învățăm să treacă strada, să spună mulțumesc, să salute, le predăm literele, tabla înmulțirii și fracțiile, cât de multe expresii în limbi străine și cât de puține cuvinte de folosit atunci când ne sare țandăra că iar întârziem la școală sau – ceva ce mie mi se întâmplă des – când holul casei arată ca și cum ar fi depozitul de bagaje pierdute din aeroport.
Pentru că nu suntem doar chefi de mic dejunuri hrănitoare, guvernante și profesori de elită, șoferi de raliu și psihologi, ci suntem și oameni – ăia pe care îi vor imita copiii noștri când ne e lumea mai dragă, îți las câteva exerciții de fericire pentru noul an școlar.
După mine, materia asta, fericirea, e singura pe care nu o putem externaliza, la care nu-i putem duce la meditații și pentru care nu există un mediu mai bun, mai favorabil și mai în tihnă de învățat, decât acasă, în familie.
Exercițiul 1: Trezitul de dimineață și logistica legată de școală!
De la 10 ani încolo, un copil are deja toate funcțiile cognitive pentru a-l ajuta să își gestioneze programul. Părinții (își) inventează uneori scuze legate de faptul că au copii visători sau împrăștiați ori – preferata mea, că băieții ar cere mai multă atenție decât fetele! Singurul lucru care face un copil să se organizeze dificil este nevoia adulților de a controla posibilele derapaje de la program.
Lasă-i fiicei sau fiului tău responsabilitatea trezitului de dimineață! Un ceas deșteptător va face exact același lucru ca tine, dar fără nervii din fiecare dimineață în care trebuie să revii de două-trei ori pentru a trezi frumoasa sau frumosul adormit! Stabiliți împreună că responsabilitatea este o materie importantă în viață și acest exercițiu va fi de ajutor în organizarea programului, mai ales când va avea mult mai multe sarcini decât în prezent. Dacă nu se trezește la timp pentru a merge la școală, va trebui să își țină socoteala absențelor nemotivate și a repercusiunilor care curg din asta. De asemenea, pregătirea hainelor de cu seara, a ghiozdanului și a echipamentelor sportive, sunt sarcini exclusive ale copilului. Și nu, atunci când una din aceste lucruri sunt uitate acasă, nu este spre binele copilului să le duci la școală, cât poți de repede.
Exercițiul 2: Calendarul fericirii
Țineți împreună un calendar săptămânal, în care, sâmbătă sau duminică puteți pune o față zâmbitoare sau una tristă. În felul acesta avem o bază de la care pornim tot felul de discuții esențiale, care ne permit să cunoaștem starea emoțională a copilului, situațiile cu care se confruntă și felul în care simte, relaționează și gândește. Sunt multe lucruri importante pe care le putem gestiona, pornind de la discuții de bază, cum este acest ”jurnal” al fericirii, pe care-l poți lipi pe frigider la începutul fiecărei luni.
Exercițiul 3: Activități pentru viitor
Din cauza faptului că orașele s-au extins, copiii fac tot mai mult timp până la școală. Ne dorim să insuflăm multe activități copiilor noștri, dar, multe din acestea sunt, de fapt, o sursă de oboseală. La noi în casă, regula a fost aceasta: dacă activitatea la care fiica mea mergea nu era ceva care să-i poată folosi în viitor și la care nu arăta vreun talent deosebit, preferam să cumpăr acasă multe din cele necesare pentru a o practica (truse de pictură, instrumente muzicale) și am redus mult, în acest fel, activitățile extrașcolare. Am păstrat activitățile sportive și cele legate de dezvoltarea emoțională.
Studiile spun că un copil școlar (7 – 17 ani), are o activitate cerebrală de două ori și jumătate mai intensă decât un adult care merge la serviciu. Așadar, alege înțelept activitățile la care îți angajezi copilul.
Exercițiul 4: Timp de calitate în familie
O să fiu scurtă: timp de calitate înseamnă activități care provoacă râs, bucurie, sentimentul de apartenență și siguranță! Timp de calitate NU înseamnă uitat la filme, citit împreună, împachetat hainele sau aspirat în toată casa, împreună. Credeți-mă, am citit mai mulți experți și toți spun că timpul calitativ este supra-estimat, nu îl putem avea chiar în fiecare zi, dar ar fi minunat să găsim ceva care pe noi, adulții, ne relaxează și putem fi un bun susținător al copilului în activitatea respectivă. De exemplu: plimbări pe dealuri și în pădurile din jurul orașului, o zi de city-break chiar în orașul tău, cu vizitat de muzee și locuri istorice, Remy, șah sau alte jocuri ”de masă”, cum le spunem noi. Pornind de aici, se creează amintiri și se dă sens celei mai importante relații din viața ta!
Exercițiul 5: Programul de odihnă
Un adolescent are nevoie de o medie de 9 ore și jumătate de somn/24h. Somnul este esențial în viața unui școlar, oboseala fiind primul motiv al agitației, lipsei de concentrare și a rezultatelor școlare proaste. Dacă temele sunt prea multe, atrageți atenția profesorilor, Consilului profesorilor și diriginților. După ora 21.00 un copil are mai mult de 12 ore de când este în mod activ de concentrare, lucru care, perpetuat, îi va dăuna în timp și îi va aduce blocaje de reacție, de memorie și focus. La ora 22, indiferent de vârstă, un tânăr care merge la școală trebuie să aibă doar activități de relaxare, cu stimuli reduși și un număr de minim 9 ore de somn până când va începe o nouă zi!
Exercițiul 6: Planuri de viitor
Mintea noastră funcționează foarte bine atunci când are un focus și, din păcate, majoritatea elevilor au o stimă de sine scăzută și din cauza faptului că, subliminal, majoritatea noțiunilor pe care aceștia le învață, nu au o aplicabilitate concretă în viața lor de zi cu zi. Chiar dacă notele lor sunt bune și au parte de evaluări lăudabile, copiii nu au în mod real autenticitatea valorii personale, din cauza faptului că nu folosesc practic pentru ceea ce se trezesc în fiecare dimineață. Spre deosebire de noi, adulții, care ne găsim utile acțiunile din munca noastră, copiii își pot pierde ușor interesul pentru materiile anoste care nu-i pun în valoare, în viața lor de zi cu zi. De aceea, mereu recomand părinților să își proiecteze copiii în viitor, nu în trecut! E important ca tu, părinte, să privești în timpul în care trăim și să alegi o școală, un sistem de învățământ sau un profesor care educă în acord cu ceea ce se întâmplă astăzi, cu instrumentele folositoare sensului în care lumea merge.
Exercițiul acesta, al planurilor de viitor, este de folos și pentru a menține entuziasmul copiilor în fiecare zi. Planificați-vă următoarea vacanță, un weekend la munte, o vizită la bunici, pentru că fericirea viitoare deja se instalează în sistemele lor de referință, se proiectează în detalii și stări și este un extra-super-mega ”nutrient” care-i ajută să producă endorfine și să fie copiii fericiți ai unor adulți la fel de fericiți!
